Legislația muncii

Ore suplimentare 2026: acordul salariatului, 90 de zile, spor 75%

Inventarul de la sfârșit de an într-un hipermarket, săptămâna dinaintea sărbătorilor într-un depozit de distribuție, o comandă urgentă la o fabrică de componente auto din Argeș. Orele suplimentare fac parte din viața aproape oricărei firme cu activitate sezonieră sau cu vârfuri de comenzi. Codul muncii le permite, dar în condiții destul de stricte. Iar multe dintre informațiile care circulă online sunt depășite.

Ce sunt, legal vorbind, orele suplimentare

Potrivit art. 120 din Codul muncii, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este muncă suplimentară. Pentru un salariat cu normă întreagă, durata normală este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână (art. 112).

Prima condiție e adesea ignorată: munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului. Fac excepție doar cazurile de forță majoră și lucrările urgente destinate prevenirii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora. O comandă importantă sau un coleg aflat în concediu medical nu intră în această categorie.

Limita de 48 de ore și perioada de referință

Durata maximă legală a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare, este de 48 de ore pe săptămână (art. 114 alin. (1)). Într-o anumită săptămână poate fi depășită, cu condiția ca media calculată pe o perioadă de referință de 4 luni calendaristice să nu treacă de 48 de ore. Prin contractul colectiv de muncă aplicabil, perioada de referință poate fi extinsă la cel mult 6 luni, iar din motive obiective, tehnice sau de organizare a muncii, la cel mult 12 luni. Concediul de odihnă și perioadele de suspendare a contractului nu se iau în calcul la stabilirea mediei.

Câteva limite se aplică oricum, indiferent câte ore suplimentare se fac:

• o zi de muncă de 12 ore trebuie urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore (art. 115 alin. (2));
• între două zile de muncă, salariatul are dreptul la cel puțin 12 ore consecutive de repaus, iar la munca în schimburi, la cel puțin 8 ore între schimburi (art. 135);
• repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica (art. 137).

Tinerii sub 18 ani nu pot presta deloc muncă suplimentară (art. 124).

Compensarea: întâi timp liber, abia apoi bani

Ordinea e fixată de lege, iar mulți angajatori o aplică invers.

1. Ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea orelor suplimentare (art. 122 alin. (1)). Până la OUG nr. 117/2021, publicată în octombrie 2021, termenul era de 60 de zile. Dacă dați încă peste „60 de zile” într-un regulament intern sau pe un site de specialitate, informația e veche.
2. Dacă timpul liber nu poate fi acordat în acest termen, munca suplimentară se plătește în luna următoare, prin adăugarea la salariu a unui spor corespunzător duratei ei (art. 123 alin. (1)).
3. Sporul se negociază prin contractul colectiv sau individual de muncă și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază (art. 123 alin. (2)).

Pentru perioadele cu activitate redusă există și o altă variantă. Angajatorul poate acorda zile libere plătite, din care să fie compensate orele suplimentare prestate în următoarele 12 luni (art. 122 alin. (3)). O fabrică ce știe că iarna are puține comenzi și vara multe poate folosi acest mecanism, dar trebuie să-l documenteze cu grijă.

Un exemplu de calcul

Un operator de depozit are un tarif orar de 30 de lei și face în martie 10 ore suplimentare. Firma nu reușește să-i dea timp liber în cele 90 de zile, adică până spre sfârșitul lui iunie. În interpretarea folosită cel mai des în practică, în luna următoare salariatul primește plata orelor (10 × 30 = 300 lei) plus sporul de cel puțin 75% (225 lei), deci cel puțin 525 de lei brut. Dacă contractul colectiv prevede un spor mai mare, se aplică acela.

Norma parțială: aici apar cele mai mari amenzi

Salariații cu timp parțial nu pot efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a altor lucrări urgente destinate prevenirii accidentelor ori înlăturării consecințelor acestora. Interdicția trebuie prevăzută expres în contractul lor (art. 105 alin. (1) lit. c)). Un comunicat ITM din octombrie 2025 o spune fără ocolișuri: Codul muncii interzice în mod expres acest lucru.

Consecințele sunt serioase. Primirea la muncă a unui salariat cu normă parțială peste durata din contract este considerată muncă nedeclarată (art. 15¹ lit. d)). Amenda este de 10.000–15.000 lei pentru fiecare persoană identificată, până la un total de 200.000 lei (art. 260 alin. (1) lit. e³)). Un restaurant cu cinci ospătari angajați pe 4 ore, care „rămân până închidem”, riscă cel puțin 50.000 de lei la un singur control.

Munca de noapte, în weekend și de sărbători

Orele suplimentare se suprapun des cu alte situații care au propriile sporuri:

La telesalariați, orele suplimentare sunt permise doar cu acordul scris al salariatului cu normă întreagă (art. 4 alin. (2) din Legea nr. 81/2018), iar modul de evidență a orelor trebuie prevăzut în contract.

Amenzile și ce verifică inspectorii

Nerespectarea regulilor privind munca suplimentară se sancționează cu amendă de la 1.500 la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară cu încălcarea legii (art. 260 alin. (1) lit. i)). La zece salariați, chiar și la minimul amenzii, se ajunge la 15.000 de lei.

Inspectorii pornesc de la evidența orelor de muncă. Același comunicat ITM amintește că orele suplimentare trebuie să se regăsească în evidența timpului de muncă întocmită de angajator. Concret, inspectorii pun alături:

• orele de început și de sfârșit din pontaj (art. 119);
• orele libere acordate sau sporurile plătite în statul de salarii;
• alte urme ale activității, cum ar fi registrele de predare a turei, datele din sistemul de acces sau tahograful, la șoferi.

Când pontajul arată 8 ore, iar registrul de tură arată 11, pontajul pierde.

Cum țineți orele suplimentare sub control

Firmele care trec liniștite de controale au de obicei câteva obiceiuri simple. Obțin acordul scris al salariatului pentru orele suplimentare, cu data și numărul de ore, fie și printr-un e-mail confirmat de acesta. Urmăresc lunar, pentru fiecare om, termenul de 90 de zile, ca să nu fie luate prin surprindere de sporuri obligatorii. Și au o regulă clară pentru norma parțială: la sfârșitul programului, salariatul pleacă acasă.

Merită recitit și regulamentul intern. Multe regulamente au fost scrise acum zece ani sau copiate de la altă firmă și încă vorbesc de 60 de zile ori nu spun nimic despre cine aprobă orele suplimentare. Un paragraf clar despre cine le solicită, cine le aprobă, cum se consemnează acordul salariatului și cum se ține evidența vă scutește de multe discuții la primul control.

HelloPDKS vă poate ajuta la partea de evidență. Salariații pontează intrarea și ieșirea scanând cu telefonul un cod QR. Sistemul marchează automat zilele în care s-a lucrat peste tura planificată, iar managerul aprobă sau respinge orele suplimentare cu un clic. Raportul de ore suplimentare și foaia lunară de prezență se descarcă în PDF sau CSV.

Interfața este în prezent în turcă și engleză. Sistemul nu calculează sporurile după Codul muncii din România și nu urmărește automat termenul de 90 de zile. Acestea rămân în sarcina programului de salarizare sau a contabilului, iar HelloPDKS le pune la dispoziție orele exacte.